
Mă simt urmărită de umbra mea
Într'o pustietate absurdă...
Ploaia curgea pe unde putea
Iar eu ascundeam o viaţă muribundă...
În paşii ei pierduţi găseam răspunsuri tăcute
Urmărindu'şi spiritul trecând...
Aş fi vrut să uit că umbrele sunt surde
Să strig din faţa ei, să plec visând...
Foto: Valeriu A.
